„Azi noapte am visat că sînt o buburuză-licurici. Păpădia îmi șoptește că visul poate deveni realitate dacă aș primi o rază de lumină de la Lună sau de la Soare. Acum nu știu către cine să zbor, care o fi mai generos?”
Arhivele lunare: aprilie 2013
Trepte pe iarbă
Gard viu
„Nu dărîma niciodată un gard pînă nu ştii motivul pentru care a fost ridicat.” (G.K. Chesterton)
Un musafir nepoftit
Livada cu vişini
Dimineți în floare
Primăvara la țară
Primăvara la țară nu e niciodată o copie…
Primăvara vine-n țară,
Primăvara vine-n sat,
Primăvara vine-n casă,
Primăvara vine-n cap.
Păi, am ieșit eu în ogradă,
M-am urcat pe un proțap.
Cîntă cucul în livadă,
Soarele mă bate-n cap.
Primăvara vine-n plai,
Scoate grebla din sarai.
Toată lumea, hai la muncă
C-o bucată de mălai.[...](Zdob şi Zdub - Primăvara)
Întîlnire ratată
„Ce definitorie poate fi prima întîlnire cu un om, prima impresie pe care ţi-o face…”(Ileana Vulpescu – Arta conversaţiei)
Dependenţi de cafea
19. Alcobaça, Portugalia
O poveste fără happy end…
A fost odată ca niciodată un prinț moștenitor, pe numele său Pedro I de Portugalia, care din considerente politice, așa cum era obiceiul timpului, s-a căsătorit cu fiica unui puternic principe străin. Dar principelui nu-i fuse dragă soția aleasă, ci una din damele de companie ale acesteia, Ines de Castro, nobilă galeză, de care se îndrăgosti nebunește. Și uite așa a luat naștere cea mai tristă, mai frumoasă și mai cunoscută poveste de iubire din istoria Portugaliei.
Cei doi încep o relație mult comentată și dezaprobată de curtea regală a anilor 1300. Regele Alfonso al IV-lea o exilează pe Ines în speranța că povestea va lua sfârșit, dar distanța nu reușește să stingă iubirea dintre cei doi, care, se spune, au corespondat intens în tot acest timp.
Când soția lui Pedro I moare după ce dă naștere prințului moștenitor, Pedro I, contra voinței tatălui, o aduce pe Ines…
Vezi articolul original 596 de cuvinte mai mult