„Spune-mi care mamă-anume
cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
zarzării au zis de zarzări,
peştişorii de peştoaică,
ursuleţii de ursoaică,
şerpişorii de şerpoaică,
tigrişorii de tigroaică,
mînjii toţi au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toţi au zis de nucă,
cucii toţi au zis de cucă,
toţi pisoii, de pisică,
iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
cea mai scumpă de pe lume!”
cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
zarzării au zis de zarzări,
peştişorii de peştoaică,
ursuleţii de ursoaică,
şerpişorii de şerpoaică,
tigrişorii de tigroaică,
mînjii toţi au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toţi au zis de nucă,
cucii toţi au zis de cucă,
toţi pisoii, de pisică,
iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
cea mai scumpă de pe lume!”
Nichita Stănescu – Cea mai scumpă de pe lume
La mulți ani, Aura! 🙂
Multumesc. 🙂
Uite, propun acestă poezie ca obligatorie pentru grupa mijlocie. Mă apucă chicoteala numai imaginîndu-mi-i pe aia mici recitînd şi mamele cu nasurile în batiste 🙂
Să ne trăiscă, zic, minunatele nostre mame! 🙂
Cred ca au deja repertoriu pus la punct pe aceasta tema, dar nu strica inca o poezie in plus. Sa ne traiasca! 🙂