Scaune

post377

         „E un exerciţiu pe care-l fac de fiecare dată cu studenţii: pun un scaun şi stau. Şi ei se aşteaptă să-i întreb ceva, să le zic ceva, băi hai, faceţi aia sau aia. Şi încep şi stau, ştii, şi sunt priviţi de ceilalţi, şi nu ştiu ce să facă cu statul ăsta. „Aoleu, stau pe scaun”. Şi văd că e o tăcere absolută şi toată lumea se uită la ei.

        Ăsta e un exerciţiu pe care eu îl ador. Ăsta e un exerciţiu pe care l-a făcut şi Sanda Manu cu noi. Şi e foarte bun, pentru că îţi dai seama că foarte greu reuşeşti tu să fii tu, personal, cu toate ale tale, stând pe un scaun. Atunci când eşti privit. Atunci când lumea se uită la tine. E foarte greu.” (Andi Vasluianu)

Anunțuri

3 comentarii la “Scaune

  1. E foarte ..adevărat. 😉 Te privești/simți prin ochii celorlalți ..așteptări, cerințe, formalisme… și uiți să fii tu cu tine și abia apoi împreună cu ceilalți, …relaxat, firesc. Hmm, ..self-consciousness?!.. 🙂 Not that good, smtms..
    Nu mai bine ..redevenim copii?.. agitați, naturali, curioși, …foind într-ale noastre din tot sufletul, ..și nu de ochii/gura lumii?..
    Scuze, …nice to meet you dear ..aura/impulsurifoto12! ..hi hi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s