Spirit, Viață, Existență

post426

       Răsăritul și apusul sînt momentele zilei ce stimulează filosofarea, ducînd la apariția întrebărilor existențialiste de genul: „Ce caut eu în viața mea?”  

Răsărit soare – 05:38        Apus soare – 20:52

Scaune

post377

         „E un exerciţiu pe care-l fac de fiecare dată cu studenţii: pun un scaun şi stau. Şi ei se aşteaptă să-i întreb ceva, să le zic ceva, băi hai, faceţi aia sau aia. Şi încep şi stau, ştii, şi sunt priviţi de ceilalţi, şi nu ştiu ce să facă cu statul ăsta. „Aoleu, stau pe scaun”. Şi văd că e o tăcere absolută şi toată lumea se uită la ei.

        Ăsta e un exerciţiu pe care eu îl ador. Ăsta e un exerciţiu pe care l-a făcut şi Sanda Manu cu noi. Şi e foarte bun, pentru că îţi dai seama că foarte greu reuşeşti tu să fii tu, personal, cu toate ale tale, stând pe un scaun. Atunci când eşti privit. Atunci când lumea se uită la tine. E foarte greu.” (Andi Vasluianu)

Credință

post358

          „Dacă ai credinţă cît un bob de muştar, poţi muta un munte. Dar dacă deznădejdea ta este cît un munte, nu poţi să urneşti nici măcar un bob de muştar, pe care şi o furnică îl poate căra kilometri întregi.”(Gavriil Stiharul)

Gînduri pe marginea unei glastre

post353bis

       18 zile de cînd soarele n-a mai apărut în orașul meu. Mai bine zis 18 seri continue, întrerupte doar de întunericul nopții. S-a întîmplat ca din acest șir cenușiu ziua mea să fie prima seară ce răsare la 7.00 A.M. și apune pe la 5.00 P.M. În acea zi am primit un cadou care s-a dovedit a fi foarte inspirat, o glastră cu niște crizanteme aurii. Nu știu ce truc sau ce magie se află în acele petale galben-pui, dar din momentul în care am așezat glastra pe pervaz am avut o nouă sursă de lumină. Crizanteme galbene, substitut pentru soare.
        Din aproape în aproape, am meditat(ocupație mai frecventă în vremuri gri și friguroase) la substitutele din viața noastră. Omenirea a inventat substitute pentru zahăr, cafea, arome, țesături, cărți, substitute pentru corpul uman, pentru comunicare, companie, dragoste. Unele necesare(ex. resursele limitate ale planetei), altele născocite din pierderea scopului, din frivolitate și comoditate. Ne concentrăm atît de mult pe partea materială a existenței, neglijînd-o pe cea spirituală. Substitutul – iluzie sau soluție? Nu știu ce substitute vor mai apărea, sper totuși să nu apară substitutul pentru OM.

P.S. Dacă mă gîndesc mai bine, unele substitute sînt mai reușite decît produsul pe care îl înlocuiesc… 🙄