Între liniște și tăcere

       „Niciodată nu vei putea înţelege zgomotul, dacă nu ştii ce este tăcerea. Şi să nu crezi că tăcerea este linişte. Nicidecum. Liniştea cuprinde şi tăcerea, însă tăcerea nu înseamnă linişte.” (Cătălin Manea)

Reclame

Cine este ce şi ce e cine?

Versuri scrise de un urs cu creierul foarte mic

„Lunea, când soarele-i fierbinte
O întrebare-n cap îmi tot revine:
„E-adevărat, spuneţi-mi în câteva cuvinte,
Că cine este ce şi ce e cine?”

Marţea, când e lapoviţă şi ninge, iar ceru-i gri
Şi-n broasca minţii mele se blochează cheia,
Mi-e tare greu să mai pot clar desluşi 
Dacă-aceia-s aceştia ori aceştia-s aceia.

Miercurea, când cerul e de-un bleu curat,
Şi stau degeaba, şi nimeni nu-i cu mine,
Uneori mă-întreb dacă-i adevărat
Că cine este care şi care este cine.

Joia, când pe străzi deja-i îngheţ şi zloată,
Iar bruma sclipeşte-n ultimele frunze de gutui,
Este foarte complicat pentru cineva să vadă
Ale cui sunt toate-acestea – sau acestea ale cui.”

(A. A. Milne Winnie the Pooh)

Recomandare film:

http://filmehd.net/goodbye-christopher-robin-2017-filme-online.html

Spirit, Viață, Existență

post426

       Răsăritul și apusul sînt momentele zilei ce stimulează filosofarea, ducînd la apariția întrebărilor existențialiste de genul: „Ce caut eu în viața mea?”  

Răsărit soare – 05:38        Apus soare – 20:52

Lungul drum către casă

post389

„Hai acasă, hai cu mine.
Hai cu mine să pornim la drum.
Ne așteaptă casa noastră dragă,
Iarba verde și poteci de drum.
Munți și văi, munți și văi.
Mori de vînt, mori de vînt.
Rîuri repezi. Rîuri repezi, trecători.”[…]

                                    https://www.youtube.com/watch?v=Lu1pfHpsuNU           

Scaune

post377

         „E un exerciţiu pe care-l fac de fiecare dată cu studenţii: pun un scaun şi stau. Şi ei se aşteaptă să-i întreb ceva, să le zic ceva, băi hai, faceţi aia sau aia. Şi încep şi stau, ştii, şi sunt priviţi de ceilalţi, şi nu ştiu ce să facă cu statul ăsta. „Aoleu, stau pe scaun”. Şi văd că e o tăcere absolută şi toată lumea se uită la ei.

        Ăsta e un exerciţiu pe care eu îl ador. Ăsta e un exerciţiu pe care l-a făcut şi Sanda Manu cu noi. Şi e foarte bun, pentru că îţi dai seama că foarte greu reuşeşti tu să fii tu, personal, cu toate ale tale, stând pe un scaun. Atunci când eşti privit. Atunci când lumea se uită la tine. E foarte greu.” (Andi Vasluianu)

Cea mai scumpă

post367

„Spune-mi care mamă-anume
cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
zarzării au zis de zarzări,
peştişorii de peştoaică,
ursuleţii de ursoaică,
şerpişorii de şerpoaică,
tigrişorii de tigroaică,
mînjii toţi au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toţi au zis de nucă,
cucii toţi au zis de cucă,
toţi pisoii, de pisică,
iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
cea mai scumpă de pe lume!”
Nichita Stănescu – Cea mai scumpă de pe lume