„Lunea, când soarele-i fierbinte O întrebare-n cap îmi tot revine: „E-adevărat, spuneţi-mi în câteva cuvinte, Că cine este ce şi ce e cine?”
Marţea, când e lapoviţă şi ninge, iar ceru-i gri Şi-n broasca minţii mele se blochează cheia, Mi-e tare greu să mai pot clar desluşi Dacă-aceia-s aceştia ori aceştia-s aceia.
Miercurea, când cerul e de-un bleu curat, Şi stau degeaba, şi nimeni nu-i cu mine, Uneori mă-întreb dacă-i adevărat Că cine este care şi care este cine.
Joia, când pe străzi deja-i îngheţ şi zloată, Iar bruma sclipeşte-n ultimele frunze de gutui, Este foarte complicat pentru cineva să vadă Ale cui sunt toate-acestea – sau acestea ale cui.”